Descriere:
|
Domnișoara Teresa
PATRU SERVITOARE erau adunate în jurul fetiței și care de care se întrecea lăudîndu-i frumusețea :
Sfintă Fecioară, cît e de drăgălașă duduita noastră !
E frumoasă ca un trandafir de Mai !
Și cum îi lucesc ochii de pe acum !
Vai de amorezul care-i va pricinui vreo supărare !
Isuse Doamne, binecuvântează pe aceia care a făcut-o atît de frumoasă !
Copila surîdea la auzul acestor laude, care, după obiceiul spaniol, erau un amestec de pietate, senzualitate și poezie. înpodobjtă cu un pieptene de baga și o dantelă neagră care-i flutura în jurul obrajilor, învăluită într-un șal brodat pe care trebuia să-1 puie în patru ca să nu-i împiedice picioarele de copil, fetița se plimba încolo și încoace, țanțoșă, vanitoasă, mișcînd cu grație un evantai.
Servitoarele aplaudau pe domnișoara Teresa, bătînd din mîinile lor grosolane, rîdeau descoperindu-și dinții stricați, se băteau pe coapse și izbucneau în hohote, cînd tînăra lor stăpînă, ațîțată de strigătele lor, începea să danseze, imitînd pe balerine.
Copilita nu se sinchisea din partea cui veneau laudele, căci prețuia mai mult admirația în sine, decît calitatea admiratoarelor. Țopăia, mișca șoldurile, dădea capul pe spate, pocnea din degete, așa cum îi văzuse făcînd pe servitori, cînd stăpînii lipseau de acasă.
am o alta editie fata de cea din foto
|